- ricoşá
- vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. ricoşeázã; conj. prez. 3 sg. şi pl. ricoşéze; ger. ricoşấnd
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
ricoşá
Look at other dictionaries:
ricoşa — RICOŞÁ, pers. 3 ricoşează, vb. I. intranz. (Despre un proiectil, p. gener. despre orice corp mobil, aruncat sau izbit cu putere) A sări înapoi sau a şi schimba direcţia traiectoriei iniţiale, în urma ciocnirii de un obstacol. – Din fr. ricocher.… … Dicționar Român
ricoşeu — RICOŞÉU, ricoşeuri, s.n. Faptul de a ricoşa. ♦ înscriere a proiectilului pe o nouă traiectorie când întâlneşte pământul sau alt obstacol sub un unghi mic, până la 20 Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ricoşéu s. n., art. ricoşéul; … Dicționar Român
